Noua ani de relatie la distanta | #MyPerson

Când vine vorba de prietenii și relații de calitate, nu am fost niciodată una dintre acele persoane care poate spune că are o mulțime de prieteni și nu știu câți alți best friends.

Poate că există și treaba asta sa poți să ai mai mulți prieteni și pe toți sa-i consideri cei mai buni, dar eu când spun prietena mea cea mai bună mă refer doar la EA și merg pe principiul mai bine o legătură strânsă, pe viață, decât zeci de prieteni care vin și pleacă din viața mea după fiecare anotimp.

Abia după ce am ajuns la celălalt capăt al lumii am înțeles că legătura noastră este mai presus de orice distanță fizică care se află între noi și că indiferent de cât de mult timp va trece, o să rămânem la fel de conectate ca în prima zi.

Faptul că avem o relație atât de apropiată nu înseamnă că nu facem eforturi pentru a o menține. Sincer, ca o relație la distanță să funcționeze, fie că este vorba de o relație de prietenie sau amoroasă, ambele părți trebuie să își dorească să păstreze legătura. Noi două ne-am dorit în aceeași măsură să păstrăm relația noastră așa cum este ea: autentică și de suflet, o legătură greu de explicat în cuvinte.

Știu, sună așa…de îți dai ochii peste cap… dar relația noastră – după nouă ani la distanță – este neschimbată. Vorbim la fel de mult, sau poate chiar mai mult ca la începuturile noastre, împărtășim toate evenimentele din viața noastră așa cum o făceam și înainte, de la cele mai banale detalii ale vieții de zi cu zi la dileme existențiale, ne facem timp una pentru alta și ne ascultăm ofurile reciproc.

Cum am reușit să păstrăm relația noastră atât de apropiată timp de nouă ani, ținând cont că impedimentul nostru major este diferența de fus orar – zece ore de diferență între SUA și România?

Am stabilit întotdeauna un ritm al nostru. De-a lungul anilor au fost perioade în care ne puteam găsi doar duminica, în altele ne scriam email-uri super lungi în care filozofam despre tot ce ni se întâmpla în perioada respectivă. Oricum ar fi fost, tot timpul ne lăsam mesaje și încercam mereu să ne facem timp să vorbim mult și des. De aproape un an încoace vorbim zilnic la telefon, dimineața la mine când plec spre serviciu, seara la ea când iese de la serviciu. Am făcut ca diferența de fus orar să lucreze în avantajul nostru, și dacă trec două zile fără să vorbim la programul nostru deja stabilit, a treia zi ne găsim amândouă spunând Ăahh...nu am mai vorbit de mult, nu

Un alt aspect foarte important care ne-a ajutat să ne menținem conectate este faptul că nu am încetat în niciun moment să împărtășim lucrurile care contează pentru noi. Pentru a menține o relație de prietenie la distanță timp de trei, cinci sau zece ani, este nevoie de mult mai mult decât câteva poze trimise pe un chat. Ea este prima persoană pe care o sun când zburd de fericire sau plâng de tristețe. Ea este persoana care mă ascultă și care, chiar dacă uneori nu gândește ca mine, mă înțelege. Amândouă am trecut prin schimbări și etape diferite în viețile noastre, atât profesional cât și personal, dar pe parcursul acestor evenimente am fost alături una de cealaltă. Nu a fost vreun moment în care una dintre noi să fi zis mirată Auzi,  dar când ți s-a întâmplat asta?

La fel de important pentru relația noastră sunt și revederile fără de care nu aș putea să trăiesc ca să mai alung din dorul ăsta apăsător. Când ne revedem parcă înflorim, și noi dar și relația noastră. Oricât de mult am vorbi pe video și la telefon, nimic nu se compară cu o strângere în brațe, sau un râs cu lacrimi în toiul nopții.

Îmi dau seama că aș putea să scriu la infinit despre relația noastră, dar ca să închei aceste rânduri care s-au vrut scrise la ceas de seară, vă spun că da, este posibil să păstrezi relații de suflet la distanță, trebuie doar să îți dorești asta foarte mult și să nu forțezi lucrurile. Când conexiunile sunt autentice, totul curge de la sine.

Leave a Reply