Până de curând credeam despre mine că sunt super sănătoasă și puternică. Nu aveam motive să cred altfel, asta până când într-o zi corpul meu a spus că nu mai poate.
Vara trecută, deși totul mergea ca pe roate în viața mea (sau cel puțin asa credeam eu), mă simțeam din ce în ce mai slăbită și stoarsă de energie. Nu înțelegeam ce făceam greșit.
Lucram de acasă și jobul nu era unul stresant deloc. În pauza de prânz înotam în piscina mea californiană. Seara mergeam la yoga. Weekendurile mi le petreceam citind lângă piscină. Chiar și așa, spre sfârșitul verii începusem să mă simt din ce în ce mai epuizată și nu înțelegeam de ce.
După o serie de analize era clar că hormonii tiroidei mele dădeau petrecere în corpul meu. Când am avut prima și singura conversație telefonică cu doctorița de la endocrinologie, am fost întrebată dacă mă simt obosită? DA. Dacă am ciclul menstrual neregulat? Da. Dacă am intoleranță la căldură? Cine nu are când afara sunt 40 de grade săptămâni la rând?
Dacă, dacă, dacă; o serie de întrebări rapide despre simptome, dar nicio întrebare despre cum mă simt de fapt sau ce s-a întâmplat în viața mea de s-a declanșat acest dezechilibru. Fără dar și poate, am intrat imediat pe tratament hormonal să potolim haosul din corp.
Doctorița cu care vorbisem la telefon și care mă diagnosticase cu o boală autoimună și o tiroidă hiper activă, nu mi-a oferit absolut nicio informație adițională despre cauza simptomelor mele, despre ce anume ar fi putut să declanșeze această hiper reacție a tiroidei.
Am fost lăsată, ca mulți dintre noi, cu doctor Google și căutare după căutare am început să înțeleg cât de cât cum stă treaba cu tiroida. Am citit și o carte despre ce anume îți poate da peste cap tiroida, și vorbind și cu mai mulți oameni care au o abordare mai homeopatică, am început să înțeleg că, corpul meu trăgea semnale de alarme.
Atunci mi-am dat seama că trebuie să pun PAUZĂ. La tot. Era momentul să fiu sinceră cu mine și să recunosc că, cu tot entuziasmul meu și inițiativele mele de a fi cât mai activă, ceva mai mult se petrecea în interiorul meu.
Era momentul să recunosc că nu sunt acolo unde mi-aș fi dorit să fiu, că ani la rând nu am îndrăznit să exprim ceea ce voiam. Am început să înțeleg că dacă nu sunt sinceră cu mine și cu cei din jur, oricât tratament hormonal aș lua, nu voi găsi acel echilibru în viața mea, și nici nu voi avea energia să continui să diminuez la nesfârșit toate conflictele care se dădeau în interiorul meu.
După câteva luni de tratament hormonal tiroida mea a început să își găsească echilibru. De ar fi atât de simplu și rapid și atunci când vine vorba de echilibrul emoțional. Încă nu sunt unde trebuie, dar rotițele s-au pus în mișcare.
